Nevoia de a apartine este esențiala pe întreaga călătorie a vieții, unde cu atat mai mult tinerii au nevoie sa trăiască sentimentele de importanță și valoare pentru grup, manifestându-se în funcție de nevoile sau blocajele sale emoționale.

Manifestarea fenomenului și implicarea adultului

Pentru părinții ai căror copii au ajuns în pragul dezechilibrului, pot apărea sentimente de epuizare și disperare. Aceasta nu înseamnă că va și ajuta copilul să iasă de acolo.
Părintele are nevoie să știe că nu este vorba despre el, ci despre tânărul care se adâncește fără să fie foarte conștient în ce.
Prin faptul că fenomenul se manifestă și in cadrul școlilor, este mai degrabă o nevoie a adultului de a conștientiza imperioasa necesitate ca el să stabilească limitele de siguranță ale elevului, privind procesul lui de învățare și dezvoltare pe plan cognitiv, emoțional, comportamental și relational.
Vorbind de tineri, vorbim de persoane și personalități în formare, unde adultul rămâne cadru de referință pentru acesta, iar sănătatea sa emoțională și mentală, este puternic impactată de mediul relațional.

Scopurile adultului și efectul permisivității

Permisivitatea (din partea adultului, fie profesor, fie părinte) prin nereglementarea arealului care demarchează tinerilor limitele de siguranță, pentru a rămâne activi, implicati și colaborativi in procesul lor de învătare și dezvoltare, este un subiect vast abordat în literatura de specialitate.
Sunt evidențiate efecte asupra tânărului, prin internalizare (anxietate, depresie, retragere socială) și externalizare lor, prin comportamente deviante, dezechilibrate și dezadaptative.
Acolo unde părinții oferă un mediu de echilibru emoțional, de iubire, atenție la nevoile emoționale ale copiilor lor printr-o relație de acceptare a ceea ce aceștia simt în interiorul lor, ofeindu-le suport și nu respingere, cât și stabilirea limitelor de bun augur în vederea dezvoltării lor armonioase, tinerii pot integra limitele sănătoase, dezvoltând controlul inhibitor (autocontrolul) și putând ei pune limite sănătoase în grup, chiar și în cadrul acestui fenomen.

Identificare și risc de tuburare de personalitate

Cu toate acestea, dacă tinerii se confruntă cu afectarea funcționării zilnice, la școală, acasă, în mediul social, cât și în plan intrapersonal, prin tipare nesănătoase de gândire, emoționale sau comportamentale, acestea predispun spre tulburarea personalității care ulterior pot duce la o sănătate mentală afectată și probleme relaționale, fiind nevoie de ajutor de specialitate.
Copiii și tinerii au nevoie de o ghidare sănătoasă printr-o relatie de atașament securizantă (nu anxioasă, sau evitantă, ambivalentă sau permisiv-neglijentă). Părintele are nevoie să caute să investească timp și disponibilitate de a observa și asista copilul în etapele sale de dezvoltare.
Aici limitele sunt puse într-o matrice relațională bazată pe un stil parental si educational autoritar – colaborativ, cu iubire, ascultare, puse cu blândețe și fermitate.
Unde mediul răspunde în mod suportiv nevoilor sale emoționale, de învățare, de integrare și integritate, tânărul are șanse mari de a se dezvolta echilibrat.
Vedem că raportarea la identitatea ființei umane a ajuns la cote de interpretare, total iraționale…
Gândindu-mă la siguranța pe care o dau liniile de demarcație pe șosele și autostrăzi, cât și a regulilor de circulație în vederea siguranței rutiere, asemenea este și rolul adultului în viața tânărului. Acesta din urmă il ajută pe tânăr să se orienteze în cee ce-l ține în siguranta emoțională, cognitivă, relațională, comportamentală.
Chiar mai mult, tânărul are nevoie să fie orientat către viitorul său, în parcursul și în formarea unei profesii. De aici, el însuși va deveni un participanți activ la armonizarea societății, trăind la un alt nivel apoi, sentimentul valorii de sine.
Un studiu recent arată un nivel crescut de stress la cei din comunitatea furry, față de cei care sunt iubitori de animale…
Să privim cu mai multă atenție la ceea ce trăiesc acești tineri în interiorul lor. Este esențial să se acorde prioritate bunăstării mentale și să se caute sprijin dacă este necesar.
Tinerii au nevoie să treacă de la confuzie la intergrarea sinelui (fizic, psihic, spiritual, relational, intim, socio-cultural) într-o formă unitară.
De la confuzie spre adevărata identitate, tinerii pot parcurge prin potențialul lor de raționalizare, planificare, decizie, autocontrol emotional, creativitate și metacogniție (funcții executive și de gândire, localizate în neo-cortex, lobul prefrontral), conștientizarea complexității propriei ființe.
Ca rezultat al creativității lui Dumnezeu, tinerii au nevoie să simtă iubire, pentru a trăi în iubire pe plan intrapersonal, interpersonal, cu natura și mai ales cu El, Creatorul lor.

Nevoia de a fi văzut și validat

Specific perioadei adolescenței, este nevoia de feedback din partea mediului relațional, nevoia puternică de a aparține și de a primi un rol.
Modul în care te porti, exprimă nevoia de a avea un rol între și pentru ceilalți, indiferent că ieși în evidență, sau te retragi.
Manifestarea în cadrul acestui fenomen exprimă o evadare din ceea ce tineri semnifică în interiorul lor, cu privire la propria persoană în procesul lor de adaptare si responsabilizare în acord cu mediul social și școlar, acolo unde tinerii iasă din ceea ce numeam mai sus “dezvoltare în cadrul de siguranță”. Apoi, se poate ajunge până acolo încât persoana să acționeze pentru că “simte”, deoarece latura imaginativă a creierului, conform teoriilor neuropsihologice, determină creierul să reacționeze la vizualizarea a ceea ce ne propunem, similar unei situații pe care o experimentăm, propriu-zis.
Apoi urmeaza tiparul: cred-simt-actionez.

Psiholog clinician și educational
Psihoterapeut integrativ relațional
Georgiana Curtman